Held every 12 to 18 months by the Council of Europe, the Octopus Conference constitutes one of the biggest and finest platforms of exchange in cybercrime gathering experts from more than 100 countries, international organisations, private sector and academia.

The focus for the 2023 edition will be two-fold:

– Securing and sharing electronic evidence: the tools are here – let’s use them!
– Capacity building on cybercrime and electronic evidence: 10 years of Cybercrime Programme Office (C-PROC) – What impact so far; what’s next?

Besleaga Liviu, President of the RO-EU CCCR was present at the following workshops and projects:

Workshops

Workshop 1: Global state of cybercrime legislation. Legislation is the basis for criminal justice action on cybercrime and electronic evidence. Many governments around the world have undertaken legal reforms, often using the Convention on Cybercrime (Budapest Convention) as a guideline. However, cybercrime legislation also needs to meet human rights and rule of law requirements to prevent misuse. The aim of this workshop is to review progress made worldwide in terms of cybercrime legislation and to identify possible risks and challenges.
Workshop 2: Spontaneous information sharing. Criminal justice authorities often possess valuable information that it believes may assist the authorities of another country in a criminal investigation but of which these other authorities are not aware of. Parties to the Convention on Cybercrime (Budapest Convention) may share this type of information through Article 26 on “spontaneous information”: “A Party may, within the limits of its domestic law and without prior request, forward to another Party information obtained within the framework of its own investigations when it considers that the disclosure of such information might assist the receiving Party in initiating or carrying out investigations or proceedings concerning criminal offences established in accordance with this Convention or might lead to a request for co-operation by that Party under this chapter….” The relevance of Article 26 has been increasing over time, including within the context of cases related to the dark web or to the sharing of data retrieved from encrypted communications. The aim of the workshop is to identify current practices of using Article 26 of the Convention on Cybercrime.
Workshop 3: Online child sexual exploitation and abuse. Over the past decade multi-national service providers deployed technology for the automated detection of child sexual abuse materials (CSAM) that was uploaded or disseminated via their services. Tens of millions of CSAM have been identified and reported in this way, and in many cases have helped rescue victims and identify and prosecute offenders worldwide. At the same time, the use of such techniques have raised rule of law and human rights concerns, for example, that they interfere with the privacy of communications or involve the transborder transfer of personal data or violate due process requirements. The aim of the workshop is to continue the search for solutions that permit governments to meet their positive obligation to protect children against online sexual violence and enable service providers to use automated technologies to identify and report CSAM with the necessary privacy, data protection and rule of law safeguards.
Workshop 4: Synergies between Conventions for a safer cyberspace. The standards of the Conventions maintained by the Council of Europe in the areas of cybercrime, protection of children against sexual abuse, trafficking in human beings and violence against women are not simply complementary, but meant to encourage work between criminal justice authorities, protection officers and policy makers to ensure better criminal justice and related action in these areas. Substantive law offences, use of procedural tools for investigation and preventive/protective work with victims and witnesses are just examples where harmonisation would be key, while concepts such as action on cyberviolence could serve to indicate where and how such synergies should work. The aim of this workshop is to further enhance synergies between four different – but interconnected – Conventions:
– Convention on Cybercrime (ETS No. 185)
– Council of Europe Convention on the Protection of Children against Sexual Exploitation and Sexual Abuse (CETS No. 201)
– Council of Europe Convention on preventing and combating violence against women and domestic violence (CETS No. 210)
– Council of Europe Convention on Action against Trafficking in Human Beings (CETS No. 197)
Workshop 5: The interplay of cybercrime and financial investigations. Establishing efficient collaboration between criminal justice authorities investigating cybercrime and institutions responsible for financial investigations is vital to safeguard societies from criminal activities. Both financial investigations and actions against cybercrime play a pivotal role in achieving this goal. The workshop will focus on identifying areas of collaboration, fostering domestic and international cooperation, disseminating effective models for interagency teamwork and highlighting the principles governing the exchange of information and evidence among financial and cybercrime experts.
Workshop 6: Cybercrime and AI. Artificial Intelligence in the criminal justice sector can both represent a serious threat or enhance the fight against cybercrime. Generative AI may provide effective ways to detect crime or provide investigative assistance by analysing vast amount of data but may also be misused for criminal purposes. Falsified data (such as deep fakes) can even be presented as evidence in court. The aim of this workshop is to examine (a) the criminal threats that generative AI may pose for the criminal justice sector, (b) its role in countering cybercrime, and (c) the key issues that need to be taken into account in assessing electronic evidence generated by AI.
Workshop 7: Regional workshop for Asia. With the growing reliance on information-driven technology and the exponential growth in the amount of data created and exchanged every day by users and organizations, the right to the protection of personal data faces major challenges. This is also true for criminal justice authorities who need to reconcile effective measures to obtain, process and share personal data that are needed in criminal investigations and proceedings with data protection requirements. Where these requirements are met, they facilitate the sharing of personal data also across borders and with service providers and other private sector entities. This is why Article 14 on the protection of personal data was included in the Second Protocol to the Budapest Convention. The aim of this workshop is share experience – and discuss challenges – for countries of Asia on the setting up of data protection frameworks in order to permit a more effective criminal justice response to cybercrime.
Workshop 8: Regional workshop for Pacific. Robust legal frameworks on cybercrime and electronic evidence are the cornerstone for successful investigations and criminal proceedings. International standards, such as the Budapest Convention, provide a framework for consistent definitions, standardised procedural powers and international cooperation mechanisms. But the absence of transposing such measures into national laws undermines a country’s ability to investigate, prosecute and adjudicate cases involving electronic evidence and to engage in the global efforts to effectively respond to the emerging challenges presented by cybercrime. Small jurisdictions, such as the Pacific Island States, may encounter even bigger struggles in adopting and adapting appropriate laws, considering their specific legal, administrative, and technical contexts. The workshop is aimed at mapping specific challenges and possible solutions based on successful practices in the region.
Workshop 9: Regional workshop for Africa. While electronic evidence is of increasing significance to criminal investigations and proceedings also in Africa, procedures to obtain such evidence from other jurisdictions are often lengthy and not effective. The Second Protocol to the Budapest Convention (opened for signature in 2022) provides tools for enhanced co-operation and disclosure of electronic evidence – such as direct cooperation with service providers and registrars, effective means to obtain subscriber information and traffic data, immediate co-operation in emergencies or joint investigations, whilst ensuring a strong system of human rights and rule of law safeguards, especially when it comes to protecting personal data. Almost a quarter of African countries are either Parties or have been invited to accede to the Budapest Convention. Making use of the tools of the Second Protocol is thus an option for Africa. Cabo Verde, Ghana, Mauritius and Morocco are among the signatories so far. The workshop is aimed at showcasing the relevance and expediency of the tools for cooperation provided for in the Protocol, as well as at discussing possible challenges to their implementation in the African region.
Workshop 10: Regional workshop for Latin America and the Caribbean. Many countries in LAC have undertaken efforts in recent years to establish specialized cybercrime units at the level of police and prosecutorial services, as well as units responsible for digital forensics. However, the organizational setup and functions of such units keep evolving and are not always based on international good practices. Further, interagency cooperation between specialized cybercrime units and other services, to ensure that electronic evidence is admissible in courts, remain a challenge. The workshop aims at identifying good practices of setting up forensic units in police/prosecutors’ office and how to ensure the inter-agency co-operation and to avoid overlapping of competencies in the area of digital forensics.
Workshop 11: Capacity building as a game changer – what makes a difference? The aim of the workshop is to identify examples of capacity building efforts that have made a real difference in terms of enabling sustainable changes in criminal justice systems and of increased effectiveness of tools against cybercrime. Over the past decade, governments, international organizations, private sector as well as civil society organizations have been implementing numerous projects to address cybercrime at national, regional and international level. Some actions were more successful than others. It is important to capitalize on those experiences that had an impact and helped criminal justice authorities and societies to address cybercrime more effectively.
Workshop 12: Online xenophobia and racism v. freedom of expression. With online hate speech – including racism and xenophobia – on the rise, societies are struggling with an effective response that also respects the fundamental right of the freedom of expression. A broad range of measures may be taken to address hate speech online (see the Council of Europe Recommendation on Hate Speech adopted in 2022). In this spectrum of measures, criminal law is an important last resort. In 2003, the first Protocol to the Convention on Cybercrime was opened for signature, addressing the “criminalisation of acts of a racist and xenophobic nature committed through computer systems” (ETS No. 189). In connection with the twentieth anniversary of this Protocol, a good practice study was undertaken on the experience of this treaty. The workshop aims to present findings of this study, to provide further guidance and to discuss challenges in addressing xenophobia and racism committed online while respecting the right to freedom of expression.
Workshop 13: Strengthening 24/7 points of contact. The workshop is to further explore modalities for reinforcing the functioning of 24/7 Network of contact points under the Convention on Cybercrime (Budapest Convention): sharing good practices for the efficient processing of requests received; identifying additional ways to increase the operability of the Network; understanding the roles and responsibilities of the Network with regard to the new tools of the Second Additional Protocol to the Budapest Convention.
Workshop 14: Interplay between cybersecurity and cybercrime. This workshop explores the links between cybersecurity and the prevention and control of cybercrime. It will consider in particular the cooperation between criminal justice authorities and Computer Security Incident Response Teams (CSIRTs). The purpose of this session is to identify ways in which cooperation between criminal justice authorities and cybersecurity actors could improve, including through joint action against common threats, protection of critical infrastructure, and capacity building.

Projects

Project event: CyberEast to CyberEast+. This event serves as the closing conference of the CyberEast project and pave the way to the follow up project CyberEast+. It will follow the project themes of legislation and policies, capacity building, and co-operation; it will tell the CyberEast story from the perspectives of the national partners demonstrating the impact and relevance of the project to improve their capacities regarding cybercrime and electronic evidence. The European Commission and the Council of Europe will formally assess and complete the project and launch a new regional action on cybercrime and electronic evidence in the region through the new CyberEast+ project. The workshop will also discuss in view of adoption a new Declaration on Strategic Priorities for the Eastern Partnership region with key project partners, serving as inspiration for policies and capacity building in the region’s countries.
Project event: iPROCEEDS-2 to CyberSEE. This closing conference of the iPROCEEDS-2 project will assess the project’s main objectives, including legislation and strategic approaches, mechanisms for reporting, capacity enhancement in cybercrime, training for the judiciary and fostering collaboration between public and private sectors, as well as international co-operation. The focus will be on national partners presenting what difference the project has made to improve their agencies’ competence in handling cybercrime and electronic evidence. The event will mark the formal evaluation and closing of the project. It will also prepare the ground for new regional action targeting cybercrime and electronic evidence in South-east Europe and Turkey: the new initiative “CyberSEE” will be jointly undertaken by the European Commission and the Council of Europe from 2024 to 2027.
Project event: GLACY+ to GLACY-e. This session serves as the closing event of the GLACY+ project. It will provide an opportunity to review the impact of the GLACY+ project, and to share lessons learned. Building on the positive results of GLACY+, a continuation, consolidation and expansion is now commencing with the “Global Action on Cybercrime Enhanced” (GLACY-e), a new EU-CoE joint project. GLACY-e will extend the experience of the GLACY+ project by supporting new selected countries in Africa, Asia-Pacific and Latin America. It will reinforce the leading role of the 8 hub countries in the capacity building agenda in their respective regions.
Project event: CyberSouth to CyberSouth+. The objective of the final conference is to jointly review and validate the progresses in the fight against cybercrime in the MENA region during the period 2018 – 2023; assess the impact of the CyberSouth project in five main areas related to the project’s results (legislation, work of police, work of judiciary, international co-operation, national strategies) and evaluate together what worked well (best practices) and what can be improved in the next phase.

10 provocări majore cu care se confruntă securitatea cibernetică pe care RCC isi propune sa le securizeze si expuna catre publicul larg:

– Creșterea criminalității cibernetice: Ultimele estimări arată că costurile globale ale criminalității cibernetice vor crește cu 15% pe an din 2021 până în 2025 și că acestea ar putea ajunge până la valoarea de 10,5 trilioane de dolari pe an. Această cifră este mai mult decât profiturile realizate de întregul comerț ilegal de droguri cumulat.

– Deficitul de personal certificat: Lipsa de personal certificat și calificat pentru a satisface cererea tot mai mare de profesioniști din industrie continuă să crească. Există un decalaj global al forței de muncă în domeniul securității cibernetice de 3,4 milioane specialiști și 70% dintre organizații au posturi neocupate în domeniul IT, conform studiului ISC pentru trimestrul 2 privind Forța de Muncă în domeniul Cibernetic. Multe guverne încearcă să găsească soluții pentru a reduce acest deficit, iar companii importante precum Google, Microsoft sau IBM lansează diverse inițiative care vizează formarea și îmbunătățirea competențelor angajaților sau potențialilor candidați în domeniul securității.

– Incluziune și diversitate: Într-o situație în care deficitul de talente este problematic, o altă provocare cu care se confruntă industria este aceea de a face forța de muncă mai diversă și mai incluzivă. Este necesar să se dezvolte inițiative și politici pentru a atrage o mai mare participare din partea femeilor sau a altor grupurilor slab reprezentate. Aceasta nu este doar o chestiune de valori. Nivelurile mai ridicate de incluziune și diversitate sunt asociate cu o mai mare inovație, performanță și productivitate, toate fiind cheia pentru creșterea și dezvoltarea oricărei organizații. Astfel, atragerea către domeniul securității cibernetice a unor astfel de grupuri poate contribui nu doar la creșterea performanțelor cât și la reducerea lipsei de profesioniști calificați.

– Lucru de la distanță și în sistem hibrid: Transformarea digitală, accelerată de pandemia de COVID-19, a arătat foarte clar companiilor că trebuie să acorde prioritate securității digitale. În cazul lucrului la distanță și a celui în sistem hibrid, organizațiile din întreaga lume nu se mai pot baza doar pe întărirea protecției perimetrului interior folosind infrastructura tehnologică locală. Dimpotrivă, trebuie să se asigure că angajații care accesează sistemele companiei de la distanță au pregătirea potrivită și dispun de tehnologia adecvată pentru a evita riscurile pe care infractorii cibernetici sunt atât de dornici să le exploateze.

– Extinderea rețelelor de tip dark web: Creșterea uriașă a activității criminale pe dark web în ultimii ani, în special după debutul pandemiei, reprezintă o amenințare majoră și întărește importanța efectuării activităților de informare despre posibilele riscuri din aceste colțuri întunecate ale internetului. Monitorizarea rețelelor underground îi ajută pe apărătorii cibernetici să prevină atacurile, să înțeleagă cum gândesc fraudatorii și grupurile de criminali informatici, ce vulnerabilități sunt vizate, ce date sunt tranzacționate sau ce instrumente malițioase folosesc actorii rău intenționați pentru a accesa sistemele organizațiilor sau pentru a efectua fraude.

– Noi tactici de criminalitate cibernetică: Noile forme de inginerie socială, ultima tendință în rândul metodelor de atac folosite, obligă organizațiile să țină pasul cu scenariile de atac în continuă evoluție și să transmită aceste cunoștințe personalului lor. O varietate de atacuri phishing care a cunoscut o creștere explozivă în ultimul timp este așa-numitul callback phishing, o tactică care combină phishing-ul tradițional bazat pe e-mail cu phishing-ul bazat pe voce (cunoscut și ca vishing). Acest tip de phishing este folosit pentru a obține acces la sistemele informatice ale organizațiilor și pentru a implementa programe malware, cum ar fi cele de tip ransomware, în rețelele acestora.

– Securitate în ecosistemul de criptomonede: Consumatorii, companiile și guvernele găsesc cu toții noi modalități de a fructifica Bitcoin și alte criptomonede – la fel și infractorii cibernetici. Înșelătoriile cu monede virtuale și atacurile cibernetice împotriva diferitelor părți interesate din acest ecosistem au arătat vulnerabilitatea industriei în fața acestor hack-uri. Nu este de mirare că provocările legate de securitatea din lumea criptomonedei sunt din ce în ce mai mari. Platforma PhishTank oferă o imagine de ansamblu asupra interesului general pentru criptomonede, NFT-uri, jocuri de tip play-to-earn și altele asemenea. În cadrul acesteia este ilustrat numărul de site-uri noi de phishing care sunt depistate zilnic și care sunt special concepute pentru a fura datele de contact ale utilizatorilor pentru accesul la portofelele lor virtuale. Schimburile valutare în criptomonede sunt exploatate chiar și în atacurile de tip APT (Advanced Persistent Threat – un atac care se întinde pe o perioadă lungă de timp cu scopul de a localiza, exploata și exfiltra informații sensibile și confidențiale), așa cum demonstrează un furt recent de 625 de milioane de dolari în criptomonede din jocul video Axie Infinity, care a fost atribuit Grupului Lazarus.

– Ransomware: În timp ce grupurile anti-ransomware continuă să exercite presiuni asupra răufăcătorilor, acest tip de atac presupune încă o amenințare majoră care impune organizațiilor să acorde prioritate pregătirii de răspuns la incidente. Aceasta include implementarea de instrumente necesare pentru a contracara atacurile ransomware, organizarea de programe de instruire cuprinzătoare de conștientizare a securității și pregătirea protocoalelor pentru recuperare în cazul în care un astfel de incident are loc. Din 2020 până în 2021, numărul atacurilor ransomware s-a dublat, iar acum că ne îndreptăm spre 2023, acest tip de atac rămâne în continuare o amenințare semnificativă. Într-adevăr, dacă ne uităm la evoluția sa din ultimii cinci ani, este clar că se întrevede o durată de viață lungă a acestuia ca și metodă preferată de infractori pentru atacuri.

– Metaversul: Proiecțiile optimiste despre adoptarea metaversului arată că până în 2026, 25% din populația lumii va petrece cel puțin o oră pe zi în această lume virtuală. Prin urmare, securitatea în metavers este o provocare pentru viitor. Aceste lumi virtuale comune pentru socializare, jocuri și unde vor circula diverse active vor da, fără îndoială, naștere unui număr mare de atacuri și escrocherii. În plus, inovațiile tehnologice nu sunt întotdeauna dezvoltate ținând cont de considerente de securitate și confidențialitate, deoarece timpul de comercializare are prioritate.

– Dezvoltarea educației și proceselor de conștientizare: O preocupare fundamentală pentru industria IT este o mai bună educație și conștientizare a riscurilor existente de securitate cibernetică. Odată cu integrarea pe scară largă a internetului și a tehnologiei în viața de zi cu zi, la nivel global, suprafața de atac a companiilor s-a extins considerabil în ultimele două decenii. Cu toate acestea, schimbarea de acest tip nu a fost însoțită de acțiuni extinse de conștientizare și de prevenție pentru consumatori la o scară suficient de mare. Deseori se consideră de specialiști că angajații sunt cea mai slabă verigă a apărării cibernetice a oricărei organizații, dar personalul este și prima linie de apărare. Importanța promovării unei culturi care să inspire personalul să rămână mereu vigilent este vitală. Cele de mai sus nu reprezintă în niciun caz o listă exhaustivă a provocărilor actuale și viitoare pentru securitatea cibernetică, dar arată că abordarea oricăruia dintre punctele de mai sus va necesita muncă și efort din partea tuturor părților interesate – nu numai din partea industriei securității cibernetice.ESET, unul din liderii globali pe piața de soluții de securitate cibernetică, cu un istoric de peste 30 de ani de experiență și inovație, include în gama sa soluții antivirus și anti-malware, ce se potrivesc nevoilor companiilor și organizațiilor, indiferent de dimensiune. Pachetele sale de soluții anti-malware, oferă nivele complementare de protecție multi-stratificată integrată și au capacitatea de a depista atacurile timpurii, neclasificate încă, inclusiv pe cele de tip ransomware, pentru a se evita daunele financiare și reputație ale organizațiilor.ESET PROTECT Advanced reprezintă o astfel de soluție complexă destinată companiilor, pe care acestea o pot testa oricând gratuit. Prin componenta ESET LiveGuard Advanced oferă un nivel suplimentar de analiză în cloud sandbox a fișierelor și atașamentelor suspecte, o protecție dedicată a datelor în fața accesului neautorizat în caz de furt/pierdere a echipamentelor, prin criptarea completă a hard disk-urilor. Produsul răspunde complex, cu multe nivele de securitate care se sprijină reciproc, provocării de a gestiona și proteja rețelele IT business în fața amenințărilor informatice tot mai dinamice.

Tipuri de atacuri cibernetice:

– Atacurile cibernetice în domeniul energiei
– Atacurile cibernetice în domeniul sănătății
– Atacurile cibernetice în banking
– Atacurile cibernetice în securitatii informationale
– Atacurile cibernetice de tip mediatic propagandistic

Cateva ponturi pentru zona SAFE:

– Analiza internă a securității cibernetice. Primul pas ca să îți protejezi compania este să fiți conștienți că sunteți vizați de atacurile cibernetice. Cum spuneam mai sus, niciun business nu este atât de mic încât să nu reprezinte o țintă pentru hackeri. În plus, securitatea cibernetică a businessului vostru nu este doar sarcina echipei IT. Ea depinde de comportamentul fiecărui angajat. Exemplele pe care le-am dat câteva paragrafe mai sus pot părea comice, dar utilizatorii neglijenți sau neinstruiți sunt o sursă serioasă de vulnerabilitate. Discutați cu toată lumea din companie despre atacurile cibernetice, creați și implementați politici și proceduri de protecție și asigurați-vă că ele sunt respectate fără excepție.

– Auditați-vă securitatea ciberneticăViteza cu care evoluează lucrurile în privința amenințărilor de securitate cibernetică face absolut necesar un audit specializat, din care să aflați cum stați cu adevărat și ce aveți de făcut. Testele de securitate analizează, fără să interfereze cu activitatea firmei voastre, riscul de penetrare a infrastructurii informatice, securitatea aplicațiilor pe care le folosiți și pe cea a infrastructurii IT. La final, experții în securitate cibernetică fac recomandări de corectare a eventualelor probleme descoperite.

– Folosiți servicii specializate de securitate ciberneticăDin ce în ce mai multe voci în domeniul nostru spun că securitatea cibernetică trebuie tratată ca parte a strategiei de business și că ea este predominant o chestiune financiară, nu una de IT. Sună ciudat, dar este adevărat: pagubele unui atac cibernetic reușit se măsoară în bani, pot fi enorme și depășesc cu mult valoarea echipamentelor care trebuie înlocuite.

Proiectul RCC este activ in Linkedin si poate fi acesat prin click pe link-ul urmator: https://www.linkedin.com/company/rccenter/

For two days, specialists in the field will address a series of current topics in this field. On the stage of this year’s conference will be guests such as: Chris Kubecka (CEO and Founder of HypaSec NL) – advisor on cyber incidents at the state level, cyber war and cyber espionage, Tudor Damian (Cybersecurity & Cloud Advisor D3 Cyber) – IT consultant who will explore the changes brought by the NIS 2 Directive, Abdullah Joseph – Senior Security Researcher.

Among the topics of discussion will be: cryptographic authentication, vulnerabilities of cloud technology, of smart equipment or in the telecommunications industry and the impact of automation in defense strategies.

In addition, at the Hacking Village, which takes place at DefCamp 2023, a live hacking competition will be organized for the first time, in addition to Bug Bounty or DefCamp-Capture the Flag activities, where participants can win total prizes of 100,000 euros .

DefCamp is the largest community of hackers and the most important cyber security conference from Romania and Eastern Europe which usually takes place every fall for the annual conference. Members share a passion for cybersecurity and for making the world a better and safer place to live in.

Besleaga Liviu, President of CCCR congratulates the organizers and thanks Paul Belcin (Bit Sentinel) for the invitation.